Aceste benzi de filme de cameră sunt vocile inimii mele de tătică.” Ciprian a decis să onoreze memoria tatălui său și să doneze obiectul muzeului, care face filme de peste 40 de ani. Donatorul nostru a digitalizat toate înregistrările, iar pe film putem vedea arhiva familiei în casa de lângă Parcul Herastrau.
Benzile de film contribuie la propriile mele amintiri, am avut norocul de a asista la transformarea vechilor benzi de film în digital. Îmi amintesc cât de valoroase erau aceste benzi și cum trebuie tratate cu grijă. Să deții un aparat de fotografiat sau un diafilm era ceva uriaș, în felul acesta filmele și fotografiile erau valoroase, lucru care se întâmplă și în zilele noastre dar în alt mod, deoarece aproape toată lumea deține un aparat de fotografiat. – Andrew Mohsen, curator