Titlu: “Peisaj nevăzut”
Artist Duo: Gergana Ivanova & Ioana Țurcan
Țară: Bulgaria/România
Gergana Ivanova a absolvit atât o licență, cât și un masterat în artă grafică la Academia Națională de Artă din Sofia, împreună cu o a doua specializare în Teoria și practica educației artistice. Prin arta ei, Gergana se dedică recreării conceptelor despre originea și natura umanității în lumea noastră tridimensională, combinând diferite medii artistice.
Este recunoscută pentru premiile importante, precum Young Author Award la Forumul „Small Graphic Forms” al cincilea și premiul pentru licență NAА la Academia de vară Casa Wittgenstein din Viena. Gergana a fost de asemenea selectată ca artist la festivaluri de prestigiu precum Cubos de las Tentaciones din cadrul celui de-al 8-lea Festival de Artă din Hârtie FIG Bilbao din Spania și a primit un premiu special de onoare pentru contribuția sa la arta grafică contemporană la a 10-a Trienală Internațională de Grafică Bitola.
A expus în numeroase galerii și evenimente atât în Bulgaria, cât și în străinătate, inclusiv în Istanbul, Italia, Turcia, Germania și multe altele. Ea a participat la workshop-uri și programe de rezidență, precum „Museum of Senseless Invisibility” – Master Class by Teodor Ushew, Theater of the Senses, ECHO III „For memory’s sake” – Bucharest Visual Arts Residency, Little Bird Place Artist Residency, NeoNlitic2 installation project, și altele. În 2022, Gergana a fost unul dintre artiștii selectați pentru cea de-a șasea ediție a festivalului 180° – Laborator pentru Artă Inovativă, prezentat la Institutul Goethe.
Ioana Țurcan este prezentă în munca sa în calitate de cineast, artist interdisciplinar și uneori producător cultural, cu o educație formală în Cinematografie, Fotografie și Media (BA), Film Documentar (MA) și Producție Film/Video (MFA), aceasta din urmă finalizată cu o bursă Fulbright, și un post-MA în Imagini Critice: Demnitate și reprezentare în cadrul Institutului Roial de Artă din Suedia. În prezent, urmează un curs de Artă Contemporană și Sănătate la HDK-Valand, Universitatea din Göteborg, și face parte din cohorta de bursieri CEC ArtsLink International Fellowship pentru anul 2024.
De-a lungul timpului a fost selectată pentru numeroase expoziții și festivaluri, atât în țară cât și în afara ei, printre ele amintim The Wrong Biennale, Biennale of Western Balkans, DARLINGS TO KILL, DARLINGS TO KISS, SwitchLab, București, România; ACASĂ: o lume între uitare și persistență, Târgu Mureș, România; GESTURES OF CARE, White Cuib, Cluj, România; IT WAS, IT IS, IT WILL BE. IN PROCESS itinerantă la Palatul Morawa și galeria Entropa din Poland; RESTLESS IMAGE, UNRESOLVED GAZE, Centrul Cultural Belgrad, Serbia; REPRESENTATIONS, INTERRUPTED Galeria Mejan, Stockholm, Suedia; HIBERNACULUM SHOW, The Works Visual Arts Society, Edmonton, Alberta, Canada; 20th INTERNATIONAL OPEN, Women Made Gallery, Chicago, SUA.
În 2022, împreună cu colectivul de artiști transnaționali, an office, a dezvoltat activări site-specifice prezente la Documenta 15 (Germania), Fotograf Festival (Republica Cehă) și Centrul de Proiecte (România).
Viziune Artistică:
Această explorare este legată în mod intrinsec de cercetările în curs de desfășurare privind femeile regizoare și contribuțiile lor neprețuite în lumea cinematografiei. Studiul cinematografiei feministe a scos la iveală realizările remarcabile ale femeilor din industrie, dezvăluind perspectivele lor unice, tehnicile inovatoare de relatare a poveștilor, precum și rolul lor în provocarea și remodelarea normelor sociale. Filme precum „The Purple Mask” (1916) de Grace Cunard, „A Santanotte”(1922) de Elvira Notari și „Intolerance” (1916) de D. W. Griffith demonstrează acest lucru. Această cercetare este o parte esențială a narațiunii mai ample din cadrul cinematografiei feministe, subliniind nu doar valoarea narativă, ci și importanța critică a diversității și a echității de gen în domeniul cinematografiei.
Industria filmului, la fel ca multe altele, necesită o restructurare completă datorită dezechilibrelor de gen și caracteristicilor discriminatorii. Crearea unor sectoare și practici mai diverse nu va îmbogăți doar procesul creativ intern, ci va duce și la o identificare mai mare a privitorului cu personajele de pe ecran, reflectând diversitatea experiențelor umane.
Rolul femeilor în cinematografie s-a schimbat semnificativ de la începuturile industriei filmului până în prezent. În primele zile ale cinematografiei, femeile erau în principal prezentate ca actrițe, portretizate în roluri limitate conform normelor societale. Încet, femeile au început să fie observate în spatele scenei și treptat, în spatele camerei.
Prin lucrările lor, Gergana și Ioana s-au dedicat explorării temei recurente a recunoașterii regizoarelor. Prin abordarea unui colaj, artistele extind ingenios domeniul contemplației pentru vizitatorii expoziției. Ele încorporează o citare puternic exprimată de Alice Guy-Blaché cu privire la implicarea femeilor în industria filmului, combinând-o cu o imagine statică a lui Grace Cunard din „The Purple Mask”, care reflectează asupra capacităților nelimitate ale femeilor. În plus, prezintă lucrarea apreciată a Elvirei Notari „A Santanotte” și al doilea film al lui D.W. Griffith, „Intolerance”, răspunzând acuzațiilor de rasism și supremație după „Birth of a Nation”.
Deși la început ar putea părea dificil să interconectăm aceste trei filme, un fir comun le unește – și anume tema emancipării femeilor sau cel puțin portretizarea femeilor în roluri care contestă așteptările tradiționale.
Lucrarea semnată de Gergana și Ioana oferă o perspectivă crucială asupra participării feminine într-o industrie a filmului predominant dominată de bărbați. Oferirea unei platforme pentru discuții și contestarea normelor prevalente este ceea ce artistele curajoase stabilesc într-un mod abil. – Zhana Kalinova, curator