Titlu: Imperfect circles
Artist: Iulia Enkelana
Țară: Romania
Iulia Enkelana (pseudonimul Iuliei-Maria Kyçyku) s-a născut în București într-o familie albano-română. A absolvit Facultatea de Teatru și Film de la Universitatea Babeș-Bolyai, obținând o licență în teatrologie. În prezent, urmează programul de masterat în Societate, Multimedia și Spectacol – Studii Vizuale la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii de la Universitatea din București.
Iulia a realizat numeroase scurtmetraje remarcabile, printre care se numără „MATCH” (2023), „Prenaissance” (2023), „A trebuit să amanetez diamantul” (2020, câștigăor ex aequo la SIMULTAN Festival, selectat la Prague International Indie Film Festival și pe platforma online Retrospective of Jupiter), „Clipește” (2021, finalist la Festivalul de Film Cefalù și selectat la festivaluri importante precum Her International Film Festival, platforma online Think Shorts, Lift Off Global Network și Festivalul de Artă Techirghiol). De asemenea, a creat și scurtmetrajul „Orașul Absent” în 2018, care a fost selectat la Ridgefield Independent Film Festival și la Inshort Film Festival în 2019, ajungând în etapa semifinalelor la Newark IFF Youth Festival.
Ca artistă, Iulia explorează subtilitățile conexiunilor dintre cuvânt și imagine. Interesele ei gravitează în jurul temelor precum identitatea, libertatea individuală și relația complexă cu memoria.
Viziune artistică:
Aș dori să aduc un omagiu cineaștilor underground și de avangardă, creatorilor care au îndrăznit să facă filme în afara sistemului, care s-au dedicat meseriei lor și și-au găsit propriul limbaj cinematografic, indiferent de obstacole și de așa-zisele reguli ale cinematografiei. Sunt puternic inspirată de Jonas Mekas, pentru dependența sa tandră de documentarea vieții sale și pentru abordarea memoriei și a frumuseții, de Maya Deren, pentru modul în care abordează timpul, spațiul și visele, precum și de Georges Meliès, pentru decorurile sale realizate manual și tehnicile inovatoare. Aș dori să mă concentrez asupra acestei laturi a istoriei cinematografiei, asupra operei celor care au iubit atât de mult cinematograful, încât nimic nu i-a putut opri din a-și face filmele. O istorie alternativă a cinematografiei, un canon alternativ compus din filme adesea etichetate ca fiind amatoare sau experimentale din cauza esteticii și limbajului lor cinematografic neconvențional.
Prin urmare, lucrarea pe care o propun este un scurtmetraj despre procesul de realizare a unui film complet independent, cu buget redus/ fără buget; filmările eșuate din cauza schimbării bruște a luminii soarelui, experimentele periculoase precum arderea hârtiei în propria casă și soluțiile pe care trebuie să le găsești. Aș vrea să arăt această latură jucăușă, încăpățânată, dificilă, parțial stângace, constrânsă și în esență creativă a cinematografiei; frumusețea și provocările acestui meșteșug, confecționarea pieselor de puzzle.
Întotdeauna îmi documentez munca și rareori șterg chiar și cadrele nereușite, așa că aș folosi materiale din propria mea arhivă, „culisele” unor proiecte finalizate, în curs de desfășurare și abandonate. Nu l-aș structura ca pe un film „înainte și după” – nu vreau să arăt rezultatele, ci doar ceea ce se află în spatele metaforelor vizuale, al imaginilor abstracte și al trompe-l’oeils; ca și cum aș spune public un secret intim.
Acest artist se concentrează pe filmele realizate în afara sistemului. Este un subiect deosebit de interesant pentru un artist dintr-o parte a lumii în care narațiunile aprobate de stat au fost singurele care au ajuns la publicul larg timp de decenii. Cu toate acestea, sumele mari de bani necesare pentru a realiza majoritatea filmelor înseamnă de fapt că producția nu este controlată de artiști, indiferent cât de democratici sau de liberi se cred cetățenii unei țări. Atunci când cinematografia este realizată de corporații a căror existență este justificată de profituri, puritatea viziunii este rareori fără compromisuri.
Prin urmare, munca artiștilor underground și subreprezentați este deosebit de interesantă, deoarece s-a dezvoltat necontaminată de cenzură sau de presiunile comerciale. Cu toate acestea, lipsa de resurse, uneori lipsa unei pregătiri solide în tehnica cinematografică sau a unei înțelegeri bine dezvoltate a limbajului cinematografic pot, de asemenea, să facă inaccesibile operele publicului larg.
Alegând să exploreze și să celebreze ceea ce ea descrie ca fiind „această latură jucăușă, încăpățânată, dificilă, parțial stângace, constrânsă și în esență creativă a cinematografiei”, Iulia Enkelana invită publicul să privească din nou la ceea ce ar fi putut fi obtuz, obscur, incomprehensibil sau alienant. – Mary Kate O’Flanagan, curator